„Am urmărit cu interes discursul dumneavoastră din plenul CSM. M-am bucurat să văd o abordare serioasă și echidistantă a președintelui României față de cei care au datoria să înfăptuiască justiția și față de cei care apar în fața acesteia. Am văzut, pentru prima dată, un președinte care oferă sprijin total Justiției și Parchetului și nu numai unor judecători, respectiv unor procurori. Am văzut, de asemenea, că susțineți măsuri concrete de consolidare a puterii judecătorești prin participarea la ședințele CSAT sau prin acordarea dreptului la inițiativă legislativă. Dar, am văzut, domnule președinte, cu speranță, și faptul că ați atras atenția asupra unor aspecte care nu au fost niciodată puse în discuție de fostul președinte și care au făcut, așa cum ați afirmat că nu trebuie să se întâmple, ca Justiția să devină o «supraputere» în stat. (…) Spuneați, domnule președinte, că sunteți aliatul magistraților onești. Dar ce se întâmplă cu magistrații care nu sunt sau nu au fost onești? Va îndrepta cineva erorile judiciare ale acestora? Cine va face dreptate oamenilor care au ajuns în închisoare pentru că unii judecători au călcat în picioare principiile pe care le-ați prezentat?”, scrie Fenechiu.
El susține că „o astfel de dramă” trăiește astăzi și el și că a fost judecat de ICCJ „într-un mod nemaiîntâlnit în justiția română”.
„Mi-aș dori să fiu judecat în piața publică, în fața tuturor televiziunilor, dar cu toate probele pe masă. Să vadă o lume întreagă cum a putut fi condamnat la cinci ani de închisoare un om împotriva căruia nu există nicio probă, ci doar speculații, supoziții și falsuri”, mai scrie el, susținând de asemenea că, după ce a fost închis, acțiunile pe care le-a demarat „pentru a demonstra erorile, falsurile și abuzurile” ar fi „tergiversate sistematic”.
„În aceste condiții, domnule președinte, credeți că voi mai avea șansa la o judecată dreaptă? Deoarece, până acum, «justiția independentă» m-a judecat strâmb…”, mai spune Fenechiu în scrisoarea deschisă postată pe blog.